Bietul pictor nebun

O cameră goală,
Un pictor închis în ea,
Închis pentru eternitate,
Dovedit nebun,

Pe pereţii albi si goi,
Începe măiastra sa lucrare,
Al său cântec de lebădă,

Zi şi noapte,
Folosind unghiile ca pensule,
Sângele său ca vopsea,
Bietul nebun sta si picta,

În sfarsit, într-o zi,
Bietul pictor muri,
Din sângele său facu,
A păsării Phoenix renaştere,

Şi te întreb acum străine,
Făcut-ai tu ceva să dainuie,
Cat să poţi tu critica,
Geniul nebun şi munca sa?...